A prepara un aliment la cuptor inseamnă a găti in atmosferă uscată, sub acţiunea directă a căldurii. Scopul este obţinerea unor alimente bine rumenite, pentru a dezvolta aromele, ingredientele ramânând fragede şi suculente. Orice carne cu structura moale poate fi prajită in cuptor şi, in mod tradiţional, servită impreună cu lichidul in care a fost […]

Carnea in sos inseamnă bucăţi de carne gătite prin imersia intr-un sos. Când sosul este brun vorbim despre „ragut cu sos brun” sau „sote in sos”. Când sosul ramane auriu, se vorbeşte de „ragut cu sos alb”sau „fricase”. In gastronomie, termenul de RAGUT desemnează un preparat culinar din carne, pasăre, vânat, peşte sau legume tăiate […]

PRĂJIREA reprezintă gătirea alimentelor prin imersie intr-o substanţă grasă, incalzită in prealabil, pentru a se forma o crustă colorată la suprafaţă, păstrând in acelaşi timp, interiorul moale. Grăsimea aleasă trebuie să reziste la temperaturi inalte, baia de prăjit variind de la 140 grade C până la peste 180 grade C. In cazul in care este […]

In anul 1901, restaurantul „New Haven” din New York a oferit clientilor sai, in premiera, o specialitate culinara numita „hamburger”. Era vorba de o uriasa chiftea din carne de vaca amestecata nu cu usturoi, ci cu ceapa tocata si servita ca un „sandwich”, cum spuneau americanii. Inventia gastronomica era o noutate doar peste ocean, deoarece […]

Până la venirea italienilor in peisajul restaurantelor bucureştene, cele mai preţuite erau tot restaurantele franţuzesti. Un alt restaurant franţuzesc, foarte select, renumit in acea vreme, in afara celui al lui Donat Huguesa fost acela deschis de Thierry Lafont, in Grădina Cişmigiului, cam pe locul in care se află acum liceul „Gheorghe Lazăr”. Atât mâncarea cât […]

Vom vorbi in această parte a interesantului nostru articol, despre influenţele franţuzeşti şi cele germane, in bucătăriile restaurantelor bucureştene din acea perioada. In 1842, „Anuarul Prinţipatului Ţării Româneşti” recomanda străinilor care soseau in capitala Principatelor Române 4 „birturi” deschise recent şi anume : „birtul Teatrului, al Cazinului, al Leului de Aur şi al Românimii”. Se […]

Deşi multi cercetători şi memorialişti au evocat cu diverse ocazii localurile bucureştene de altădată, cunoscutul istoric Constantin C. Giurescu a fost singurul care a studiat sistematic localurile bucureştene din perioada 1840-1940, dedicându-i un capitol aparte in lucrarea „Istoria Bucureştiului”. Cu toate că in secolul al XVIII lea şi chiar mai devreme, in capitala Ţării Româneşti […]

Numele de „MITITEI” are o origine destul de clara. Ea dateaza de prin anii Razboiului de Independenta, iar „naşul se pare ca a fost renumitul umorist din acele vremuri, N.T. Orăşanu, supranumit si „Nichipercea”, dupa numele unei gazete umoristice pe care a redactat-o in perioada lui Cuza-Voda. Pe vremea aceea, birtul lui Iordache Ionescu, din […]

MITITEII reprezinta o mancare cu adevarat populara, care a depasit de mult granitele tarii noastre, raspandidu-se in toata Peninsula Balcanica si ajungand pana in apusul Europei  si chiar peste ocean, desi originea acestui preparat este una orientala. Musulmanii pretuiau foarte mult acesti carnati, care se pare ca existau inca de pe vremea celui din urma […]

UNTUL, ingredient de baza in orice bucatarie, folosit atat la prepararea mancarurilor dulci cat si a celor sarate, are o istorie straveche, ce incepe acum mai bine de 10.000 de ani, odata cu domesticirea animalelor. prima referire scrisa despre prepararea untului s-a descoperit pe o tablita sumeriana de acum peste 5000 de ani. Scrierea cuneiforma […]