Sosul este denumit si “regele bucatariei”. Sosurile sunt servite pentru asezonarea diferitelor feluri de preparate culinare, cu scopul de a le spori calitatile gustative dar si digestibilitatea.
Sosurile sporesc senzatia de satietate a consumatorilor atat datorita cantitatii de grasimi pe care o contin, cat si prin cantitatea de paine si de garnitura cu care se consuma. De asemenea, prezenta sosurilor pe langa diferite preparate amelioreaza aspectul acestora si stimuleaza pofta de mancare a consumatorului.
Dupa modul de preparare, sosurile se impart in :
– Sosuri reci si
De data aceasta vom face referire la SOSURILE CALDE, deoarece ele se potrivesc de minune cu cele 9 retete cu muschi de vita care insotesc acest material.
Sosurile calde se compun, in general, din legume ( ceapa verde, usturoi vechi, hrean, macris, castraveti murati, radacinoase etc. ), fructe ( mere, visine, gutui, macese, lamai, portocale etc ), plante aromatice si condimente ( patrunjel, marar, tarhon, cimbru, capere, dafin, nucsoara, ienibahar, cuisoare etc ), lactate ( lapte, unt, smantana, frisca, iaurt, cascaval etc. ), grasimi ( ulei, unt, untura ), dar si alte materii prime alimentare ( oua, zahar, supa concentrate, sos de rosii, bulion, pasta de tomate, sos picant, ciuperci conservate, slanina, costita afumata, jambon, raci, vin alb sau rosu, otet etc ).
Sosurile calde au o durata de preparare mai mare decat sosurile reci ( comparabil cu timpul necesar prepararii unui fel de mancare ) si, in plus, necesita si o supraveghere continua in timpul prepararii. Durata medie de preparare a sosurilor calde este de circa 30 – 45 minute.
Iata si cateva “secrete” de preparare a acestor sosuri, in finite de ingredientul de baza din care sunt preparate :
- Pentru sosurile pe baza de unt, cu sau fara oua :
– Untul se topeste la foc domol.
– Untul topit se incorporeaza in galbenusuri putin cate putin, ca la maioneza, ca sa nu se taie.
– In acest amestec se adauga putin cate putin esenta de legume dupa ce a fost strecurata in prealabil.
– Se adauga verdeturile si smantana, ceapa, usturoiul etc.
– Se mai fierbe putin in baie de apa, dupa care se asezoneaza dupa gust.
- Pentru sosurile pe baza de faina si unt :
– Untul se topeste la foc domol.
– Faina se caleste in untul topit pana ce se rumeneste putin.
– Se stinge apoi cu un lichid ce poate fi supa, lapte, apa, smantana.
– Compozitia astfel obtinuta se fierbe la foc domol circa 15 – 30 minute si se amesteca incontinuu impreuna cu eventualele verdeturi, pana ce se ingroasa putin compozitia.
– Se raceste apoi la o temperatura sub 600 ca sa nu se coaguleze galbenusurile ( 60 grade este temperatura de la care galbenusul de ou incepe sa se coaguleze )
– Se incorporeaza galbenusurile, cascavalul etc, dupa care se asezoneaza dupa gust
– Se adauga apoi putin unt pe deasupra pentru ca sa nu faca crusta compozitia.
- Pentru sosurile fara faina si unt ( untura ).
Acestea sunt amestecuri simple, la care fierberea este necesara numai pentru anumite legume ( ceapa, morcovi etc ) sau anumite condimente. Ceapa care se adauga la sosuri se fierbe sau se caleste pana ce devine aurie, in unt sau ulei, la foc domol.
Sosurile calde au o utilizare mult mai larga decat sosurile reci
In tabelul de mai jos veti gasi tipurile de preparate la care se potrivesc anumite tipuri de sosuri calde :
| Nr. de ordine | Denumire sos | Tipul de preparat la care se poate utiliza sosul |
| 1. | SOS BECHAMEL | Oua, peste legume fierte |
| 2. | SOS ALB PENTRU RUMENIT ( MORNAY ) | Peste, legume fierte, paste fainoase pregatite la cuptor. |
| 3. | SOS ALB DIN SUPA DE PASARE ( SUPRÈME ) | Preparate din pasare sau din peste |
| 4. | SOS ALB CU VIN PENTRU PESTE | Peste rasol. |
| 5. | SOS BERNEZ | Carne de vita la gratar, peste la gratar |
| 6. | SOS BRUN SPANIOL | Se foloseste ca baza pentru prepararea altor sosuri |
| 7. | SOS BRUN CU MADUVA | Muschi de vita, escalop, turnedou |
| 8. | SOS DE CASTRAVETI | Rasol de vita si de pasare |
| 9. | SOS DE CEAPA | Rasol de vita, rasol de pasare |
| 10. | SOS DE CIUPERCI | Rasol |
| 11. | SOS COLBERT | Peste prajit sau fript pe gratar |
| 12. | SOS DE HREAN | Rasoluri |
| 13. | SOS DE MACRIS | Rasoluri, tocaturi, carnati, friptura inabusita din orice tip de carne. |
| 14. | SOS MADERA | Escalopuri, turnedouri, medalioane, ficat de gasca. |
| 15. | SOS DE MARAR | Diverse rasoluri |
| 16. | SOS DE MERE | Carne rasol, escalop, fripturi inabusite. |
| 17. | SOS MEUNIERE | Pui de balta, ficat de porc, peste prajit. |
| 18. | SOS DE MUSTAR ARDELENESC | Rasoluri |
| 19. | SOS OLANDEZ | Vita la gratar, peste la gratar |
| 20. | SOS PICANT | Preparate din carne de vita si de porc. |
| 21. | SOS ROMANESC | Preparate din carne sau legume |
| 22. | SOS ROSU DE RACI ( AMERICAN ) | Se serveste ca atare cu garniture de orez. |
| 23. | SOS DE SMANTANA PENTRU VANAT | Preparate din vanat |
| 24. | SOS DE SMANTANA | Conopida, cartofi, fasole verde, legume |
| 25. | SOS TOMAT | Fripturi, oua prajite, paste fainoase |
| 26. | SOS DE TARHON | Rasol de vaca, rasol de pasare |
| 27. | SOS UNGURESC | Snitele, fripturi de pasare sau de miel. |
| 28. | SOS DE USTUROI | Diverse tipuri de rasol |
| 29. | SOS DE VANAT ( POIVRADE ) | Diverse tipuri de carne de vanat |
| 30. | SOS DE VIN ALB | Escalopuri, turnedouri, medalioane, limba |
| 31. | SOS VANATORESC | Diverse preparate din vanat |
| 32. | SOS DE VIN ROSU | Escalopuri, turnedouri, medalioane, limba. |
| 33. | SOS DE VISINE | Rasol de pasare |
| 34. | SOS DE AGRISE | Carne de vita sau de vital, pasare, limba rasol |
| 35. | Rantasul cu ulei dar sic el cu untura | Diverse preparate ardelenesti. |
Sosurile din tabel sunt cele pe care le gasiti in brosura “55 RETETE PROFESIONALE DE SOSURI”.
De asemenea, acelea retete de sosuri le gasiti si in retetarul “RETETELE BUNICULUI” impreuna cu inca peste 1.000 retete profesionale ale unor preparate culinare delicioase.
Iata si cateva din retetele pe baza de muschi de vita pe care le puteti gasi in retetarul “RETETELE BUNICULUI”, de la sectiunea de CARTI a site-ului :
– MUSCHI DE VACA IMPANAT CU SLANINA.
– MUSCHI CU SOS DE VIN SI MACAROANE.
– MUSCHI DE VACA A LA FRANKFURT.
– MUSCHI DE VACA A LA STRASSBURG.
– MUSCHI DE VACA CU SLANINA AFUMATA.
– MUSCHI DE VACA TOCAT, CU FICATEI DE PASARE.
– MUSCHI DE VACA LA TAVACU PIREU DE CARTOFI SI MAZARE.
– MUSCHI DE VACA UMPLUT CU CREIER, CU SOS DE SMANTANA SI GARNITURA DE MACAROANE.
Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.
