Ciorba de peste „SPUMA APELOR”

Aceasta reteta, ca si povestioara care o insoteste ne-a fost trimisa de catre un membru activ al comunitatii CHEF BUZU, d-nul ANDREI FLOREA, o persoana foarte talentata in ale scrisului dar care, se pare ca are si talentul gatitului. El este, de altfel si autorul articolului, atat de gustat de toti cei care l-au citit pe site, intitulat :„POVESTEA UNUI ROMAN IN CANADA”.

Este un preparat interesant, pe care vi-l recomand cu caldura !

Mai asteptam si alte astfel de articole de la dumneavoastra, pe adresa de e-mail : contact@chefbuzu.com.

Cele mai interesante vor fi promovate atat in cadrul site-ului cat si pe canalele media prin care ne promovam, cu mentionarea expresa a autorului.

CIORBA DE PESTE „SPUMA APELOR”

…mi-l si inchipuiam traversand in lung si-n lat lacul , il si vedeam cum se strecoara printre trestii la odihna in apa mica si cum le scutura , mai tare decat vantul de furtuna , la intoarcerea in larg , cum coboara pe fundul lacului si din timp in timp face incursiuni spre suprafata , ridicandu se la lumina aidoma unui submarin , iar in intoarcerea spre adancimi loveste cu coada mare suprafata apei , facand-o sa plesneasca de se auzea pana departe .

Atunci toti cei de pe maluri , pescari vrednici si cu indemanare ridicau capul , si priveau in departare punand mana streasina la ochi , doar doar il vor vedea …de prins stiau ca au putine sanse , caci el , stapanul baltii era deja invatat cu viclesgurile lor , stia sa evite , stia sa le fure momelile , sa le ridice bambinele s-apoi sa dispara

… le mai dadea din cand in cand emotii , oferind cate o trasatura de le zbura lanseta din suport ,si piuiau alarmele , si le-ncurca firele pretioase.

Cu toate astea el stia sa dispara intotdeauna … era un adevarat stapan al baltii , era Spuma Apei … fiindca doar atat ramanea in urma lui … o urma de spuma alba pe luciul apei Buninteles ca toti il doreau , buninteles ca aprindea la focuri noaptea ambitiile si patimile tuturor celor de pe balta .. vechi sau noi , tineri si batrani stiau cu totii de existenta lui , isi doreau cu totii sa-l vada tras la mal .. sa-l dovedeasca … si asta facea ca zilele si noptile de sezon de pescuit sa aiba importanta , sa aiba un scop si emotie , mai mult decat in alte sezoane …

…si iata ca a venit si ziua … o zi in care prietenul meu Pescarul , un impatimit , un pescar hotarat si neinfricat in a incerca strategii noi , de-a dreptul un gambler , care atunci cand toti pescuiau clasic el incerca ceva nou si invers ,  un tip destul de tanar dar foarte priceput , a reusit imposibilul , a facut captura sezonului , a scos la mal uriasul , lasand apa baltii fara Spuma.

E greu de descris in cuvinte atat lupta cat si mandria si bucuria acestei reusite … multi au spus ca a fost noroc. Se prea poate ..insa le amintesc acelora , ca norocul este acel moment in care priceprea si pregatirea se intalnesc cu oportunitatea .. poti fi pregatit , dotat , determinat si sa nu intalnesti oportunitatea niciodata …sau sa nu o observi ,….sau sa nu fi suficient de neinfricat pentru a o cauta ,  sau tot la fel de bine poti avea gramezi de oportunitati si sa nu fi pregatit pentru ele.

Un lucru e clar ! Prietenul meu Pescarul , a dat lovitura , aducandu-mi pentru pregatire , pentru o masa la care sa-l cinstim asa cum se cuvine , pe monstrul apei , pe uriasul din adancuri , un crap romanesc de 23 de kilograme …

Am pregatit atunci proaspat , imediat , o masa cu prietenii . Simplu , pe disc , halci mari , potcoave de carne perfecte , fara nici un gram de grasime ..doar muschi rozaliu de peste , trase pe disc la foc iute .. de-abia puteam praji pe discul mare din otel cate doua potcoave de crap o data .. La jar am facut legume pe gratar . Dovlecel , vanata , felii groase de rosie de gradina .. am stropit totul cu zeama de lamaie si mujdei de usturoi , am presarat pe legume marar si patrunjel rupte din mana si pe salata asta am mai taiat felii subtiri de ardei iute .. o paine pe vatra proaspata a completat meniul … am baut tuica aspra , stropseala de pruna bistrita care ne-a mai scazut din tensiunea si emotia data de ocazia nemaipomenita de a savura acest crap deosebit , acest simbol al apelor.

Dupa ce ne-am ostoit foamea si mai ales pofta de a ingurgita , nu numai carnea buna si proaspata , ci odata cu ea si misterul si puterea tainica a tacutului urias , ne-am pus pe baut sprituri lungi de vin alb cu gheata .. Am baut vinul dintr un canceu unguresc ce are pe cioc , modelat din argila , o muiere cu poalele-n cap de i se vede fundul si vinul ce curge cand inclini canceul , se scurge printre coapsele-i voluptoase ….ufff  …Ne a prins noaptea tot ascultand si spunand povesti pescaresti si vanatoresti si asa beti cum eram din  timp in timp , il puneam pe Pescar sa ne povesteasca cum a adus la mal cu o boaba de fasole parfumata pe Spuma Apelor …am stat in povesti pana tarziu in noapte , am plecat spre case beti si fericiti cu gandul la patul racoros de acasa si la fundul femeii … cea de pe canceul de vin .C

Cu toate astea implinite , am promis tovarasilor mei ca-l vom mai cinsti odata pe Marele Bigos , pe Spuma Apelor .. le am promis o ciorba de peste cum n-au mai mancat in viata lor , cum nu s a mai vazut si nu s-a mai degustat … am pus,curatate bine,  in congelator , capul .. vreo 4 kg si coada ..cam tot asa …si am adormit visand acea ciorba minunata , cum nu s a mai vazut ….

……ciorba asta de peste e o provocare , o idee a mea , originala zic eu si cu un rezultat care va provoca atat mesenii cat si bucatarul ce se incumeta a o pregati .

In principiu reteta e asemanatoare prepararii ciorbei de burta , ca si tehnica .

Pui la fiert in apa capete de peste , cozi , si oase ramase de la filetarea pestelui . Astea nu trebuie sa fiarba mai mult de juma de ora .

In oala in care pui la fiert pestele mai pui doi morcovi , o ceapa , o juma’ de telina , un patrunjel , doi trei catei de usturoi . Pui doua trei frunze de dafin , boabe de piper , sare . Pui si o mana buna de leustean . Toate legumele le pui intregi , sau…. ma rog , taiate bucati mari , fiindca pe ele le vei scoate afara din ciorba dupa fierbere .

Dupa ce pestele e fiert , adica pica de pe oase , opresti focul si cu o paleta scoti afara tot ce ai avut la fiert .

Legumele le arunci iar capetele de peste le scoti intr un castron la dezosat .

Buuuun ! Acuma iei o alta oala , o pui pe foc , acoperi fundul cu ulei , minima cantitate , si in acest ulei calesti un morcov dat prin razatoarea mica si trei, patru catei de usturoi razaliti.

Daca usuroiul are miezul incoltit , adica e verde la culoare , il despici si scoti afara partea cea verde  ( … astea-s deja fite dar eu cam asa fac fiindca partea aia a usturoiului nu mi-o place ).

Calesti  combinatia asta de morcov si usturoi care va emana un miros , gust si culoare deosebite . Peste legumele calite torni zama de peste . Nu oricum, ci foarte bine strecurata , prin strecuratoare si tifon . Nu folosesti toata zama. Din zama initiala , pastreaza cam un litru pe care o vei folosi ulterior .

Acum te apuci si gusti , sigur ai nevoie de sare , piper , ardei iute , zama de lamaie , otet de pe ardeii iuti . Potrivesti de gust dupa cum iti place . Eu o fac super hot .

Daca nu simti si leusteanul mai pui o creanga de leustean sa fiarba in zeama ta . Ulterior o vei scoate din zama . Leusteanul trebuie sa se simta insa nu va fi pregnant . ..

Iei si pui intr un castron 2-3 linguri de faina ( functie de cat lichid ai, vei sti sa aproximezi) , le freci cu o cantitate minima de apa , pana cand devine o pasta fara cocoloase , adaugi doua galbenusuri si mai apoi adaugi 3-4 linguri de smantana . Ar fi bine sa pui din cea care nu se branzeste .

Ok ! Freci bine aceasta “tomneala” pentru zama pana cand va fi lichida si bine omogenizata . Tragi ciorba de peste de pe foc , si prin strecurator adaugi “tomneala” mestecand continu .

Dai intr un clocot , pe foc mic si vei observa o Spuma de Apa la suprafata . Cand acea spuma de apa apare , ciorba iti e gata .

Buun … amu tre sa o umpli . Cu ce ? … Cu rasol de peste , si cu niste galuste , razalai deosebiti .

Rasolul e simplu , potcoave de peste de 2 centimetri grosime fierte in zama de peste ramasa . Rasolul il vei fierbe doar atat cat trebuie , adica doar cat e necesar pentru a fi gatit , nu prea mult pentru a nu se rupe si a se faramita . Ai putea sa-l ti putin in otet , inainte de a-l pune la fiert , fiindca  aceasta marinare il ” strange „.

Pregatirea acestui rasol de peste , nu dureaza mai mult de 10 min asa ca o vei face doar inainte de a servi masa .

Razalaii speciali pentru aceasta ciorba ii faci in urmatorul fel .

Pui intr un castron urmatoarele ingrediente : boia dulce , boia iute , pasta de ardei , pasta de rosii , un ou intreg , un pic de sare , faina .

Cantitatile le puteti aproxima din ochi astfel incat frecate cu apa si smantana sa aiba o consistenta omogenizata comparabila cu … o smantana mai groasa.

In fine, stiti voi cum tre’ sa fie compozitia de razalai .

Pe astia ii dai prin razatoare in apa clocotita si vor fi gata cand se ridica la suprafata . Pentru servirea ” a la carte ” vei monta cu grija o bucata de rasol in centrul farfuriei , vei pune in jur razalai si vei umple farfuria cu spuma de apa , fara a acoperi rasolul .

Pe rasol vei pune cateva cubulete mici de ardei iute rosu .

Cam asta e reteta unui produs cu care ma mandresc , fiind creatia mea personala !

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.