Aceasta povestioara a fost postata de unul dintre cititorii constanti ai site-ului meu, domnul Andrei Florea, un român hatru stabilit in Canada, un român cu un real simt al umorului (ca mai toti românii) dar si cu un real talent de povestitor.
Comicul situatiei povestite de el a fost atât de mare, incât nu am rezistat sa nu il public pe blog (evident, cu acordul domniei sale) spre a fi savurat de catre toti cititorii nostrii !
Iata ce ne povesteste domnul Andrei Florea :
De criză, de dor și de fițe mi-a venit ideea să tai porc de Crăciun, cum se făcea pe timpuri la mine la țară.
Bine…..ai mei nu îl tăiau de Crăciun, ci înainte de Sfântul Andrei, noi nemaiavând răbdare și nici prea multe prin cămară să-l putem păsui pînă la Ignat.
După ce mi-am ascuțit cuțitele pe gresia de la baie și am procurat doi baloți de paie, decorativi, uitați de un vecin în fața casei încă de la Halloween, m-am pus să caut porc.
Prima dată am dat anunț pe internet că doresc să achiziționez, pentru sacrificare, un animal de talie medie, până în 150 de kilograme, dar nu mi-a răspuns nimeni, în afară de un sonat care mi-a zis că-i plac ideile mele și, dacă vreau, putem să sacrificăm împreună, mai mulți ! Eu cred că toți nebunii au fugit din lume și s-au ascuns pe internet ! Dar divaghez!
Când mi-am întrebat colegii la serviciu dacă știu pe undeva un porc viu, au devenit foarte curioși că ce vreau să fac cu el, că e mare de pet, că face mizerie multă.
Când le-am spus că vreau să-l tai, au făcut ochii cât cepele și m-au luat la rost că de ce ?
Ca să-l mănînc, de-aia, le-am răspuns, moment în care și ultimele rămășițe de simpatie, toleranță și înțelegere pe care le aveau pentru mine au dispărut. Cum să omori un animal și să-l manînci, așa, ca un barbar ?
Eh, cînd am văzut eu că ăștia sunt gata să sune la PETA, am început să le descriu în amănunt operațiunile specifice, insistînd pe secționarea carotidei și colectarea sângelui într-un lighean, de preferință cu smalțul sărit, ca la mama acasă, în vederea preparării sîngeretelui și mai ales a borîndăului.
N-am știut eu cum se zice în engleză la borîndău, la fel cum nu știu nici în românește, dar le-am explicat că e un fel de mămăligă din făină de porumb cu sânge în loc de apă. Cred că vreo trei, mai simțitori, așa, au dispărut spre baie, iar restul, că acum deja se strânsese tot compartimentul în jurul meu, să mă asculte, mă priveau când cu milă, când cu dezgust.
Apoi, zic, pârlim șoriciul cu paie, sau la butelie, dacă stăm la bloc, și tăiem urechile animalului, pe care le consumăm pe loc, cu puțină sare.
Mai trimisei vreo doi la baie, dar i-am dat înainte, fiind conștient că un alt moment în care să mă asculte oamenii cu atâta atenție nu o să mai prind, poate, niciodată.
După ce epilăm animalul cu flacăra, continui eu, îl despicăm cu securea sau toporul, ce ne vine la mână, și scoatem organele, pe care le fierbem împreună cu capul, în vederea preparării caltaboșului.Știți bănuiesc – le-am zis eu degajat –, că pentru caltaboș se folosește intestinul gros, spălat facultativ și opărit în apă cu ceapă, pentru mascarea miasmelor naturale.
S-a plecat cu grupul după fraza asta, și am mai rămas cu vreo trei, cei mai tari de înger și de stomac, cred, de fapt doi, că unul dintre ei era un coreean care nu pricepea engleză și care stă toată ziua cu căștile pe urechi, dar se alătură oricărui grup și dă din cap aprobator la orice discuție.
Cu restul cărnii, am zis eu mai departe, facem cîrnați, grătare și sarmale, iar dacă răposatul a fost gras, putem să frigem și o oală de jumări, așa, de poftă, care să mai taie din tăria băuturii.
Eu zic că au scăpat ieftin totuși, pentru că dacă m-aș fi apucat să le povestesc cum se fac hot dogii și parizerul pe care le înfulecă ei la lunch, băgam toată firma-n spital.”
Traiasca globalizarea !
Andrei Florea – Canada
Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.
Loading...
ella
sa mai scrii si altele ,nu am mai ras de mult asa tare! De mamaliga cu sange nu am auzit ,am auzit de sangerete doar.
BUBU
Mortal!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
De mult n-am mai ras cu lacrimi.Multumesc
ion.gh
Super povestea pacat ca nu ai putut sa o termini in ceea ce priveste alimentatia lor.
Mihnea
:))) Foarte tare povestea.
Francisca
Draguta povestioara ! Am auzit de boràndàu,de la Buna mea ! Nu l-am incercat,dar restul imi place.Romanilor ne place porcul! Craciun fericit tuturor!
Laura Gavrila
Din ce parte a Banatului esti? Borandaul pe acolo se gaseste 🙂
Frumoasa povestea,tine-o tot asa si mai scrie 🙂
Dora
Poveste frumoasa cu mult umor si talent. „Ai carte, ai parte”:am gasit intr–un dictionar mai vechi-borindau=fel de mancare preparat cu singe, bucatele de carne si malai in zona Banatului.Asteptam o continuare.
Ana
Pacat ca nu aitrecut la fapte !!