Cuv\u00e2ntul \u201epia\u0163\u0103\u201d provine din limba italiana (\u201epiazza\u201d) \u015fi este de origine latin\u0103. Spre deosebire de italieni, care au \u015fi derivatul \u201eplazza\u201d, in limba rom\u00e2n\u0103 nu exist\u0103 un sinonim asem\u0103n\u0103tor pentru a denumi \u201escuarurile\u201d, \u201erondurile\u201d sau marile intersec\u0163ii de bulevarde.<\/p>\n
De aceea, in articolul de fa\u0163\u0103 \u015fi cele care il vor continua, preciz\u0103m c\u0103 vom vorbi despre pie\u0163ele agro-alimentare \u015fi nu de cele in sensul edilitar al cuv\u00e2ntului !<\/p>\n
Prima men\u0163iune istoric\u0103 despre pie\u0163ele bucure\u015ftene dateaz\u0103 din 13 mai 1563. Intr-un hrisov al \u201ejudelui Necula Bobanea\u201d se pomene\u015fte despre \u201epazarul\u201d de l\u00e2ng\u0103 Biserica Domneasc\u0103, unde se aflau \u201enegustorii cu de-ale gurii\u201d. Termenul este tucesc \u015fi inseamn\u0103 \u201epia\u0163\u0103\u201d sau \u201et\u00e2rg\u201d, spre deosebire de \u201eobor\u201d, care are in\u0163elesul de \u201eloc ingr\u0103dit sau ocol pentru vite\u201d.<\/p>\n
O singur\u0103 dat\u0103 in istoria de peste 500 de ani a Bucure\u015ftiului, pe lang\u0103 \u201eobor\u201d, se infiin\u0163a \u015fi una dintre cele mai mari pie\u0163e bucure\u015ftene, fiind ast\u0103zi cea mai veche pia\u0163\u0103 alimentar\u0103 a ora\u015fului, cu o existen\u0163\u0103 neintrerupt\u0103 de peste dou\u0103 veacuri.<\/p>\n
Prin urmare, in Bucure\u015fti, la inceput, exista un singur \u201et\u00e2rg\u201d, cel de l\u00e2ng\u0103 Curtea Veche de ast\u0103zi.
\nCu timpul, m\u0103rindu-se ora\u015ful, s-au mai creat inc\u0103 alte trei astfel de locuri.
\nPrimul a fost \u201eT\u00e2rgul de Sus\u201d, in zona viitorului \u201eHan al lui \u015eerban Vod\u0103\u201d (acum disp\u0103rut !), a\u015fadar, in jum\u0103tatea dinspre Calea Victoriei a Str\u0103zii Lipscani de ast\u0103zi. I s-a spus a\u015fa, deoarece, spre deosebire de \u201et\u00e2rgul\u201dde l\u00e2ng\u0103 Curtea Veche, care se g\u0103sea \u201ein vale\u201d, chiar in Lunca D\u00e2mbovi\u0163ei, acesta se afla \u201epe deal\u201d, in partea ridicat\u0103 a Bucure\u015ftiului.
\nUn singur lucru mai pitoresc se cunoa\u015fte despre acest \u201et\u00e2rg\u201d, anume c\u0103 \u201estarostele\u201d lui era \u201ePopa Pl\u0103cint\u0103\u201d (poreclit a\u015fa deoarece ii \u201ecuibuc\u0103rea\u201d pe negustori, aproape zilnic, de c\u00e2te o pl\u0103cint\u0103), iar el \u201efiind proprietarul mahalalei\u201d, nu putea fi refuzat.<\/p>\n
Urm\u0103torul loc asem\u0103n\u0103tor, infiin\u0163at prin \u201ezapis\u201ddomnesc\u201d, a fost \u201eT\u00e2rgul de Afar\u0103\u201d, numit astfel pentru c\u0103 se afla dincolo de hotarul ora\u015fului. Aici se aduceau spre v\u00e2nzare, pe l\u00e2ng\u0103 legume, zarzavaturi \u015fi \u201ep\u0103s\u0103ret c\u00e2nt\u0103tor\u201d, tot soiul de vite \u015fi furaje. De aceea a c\u0103p\u0103tat \u015fi numele de \u201eObor\u201d.
\nMai int\u00e2i \u201eOborul\u201ds-a a\u015fezat in \u201emahalaua Bati\u015ftei\u201d, l\u00e2ng\u0103 \u201escaunele m\u0103celarilor\u201d, dovad\u0103 c\u00e2t de mic era ora\u015ful in acele vremuri. De aici, s-a mutat mai spre r\u0103s\u0103rit, pe terenul unde se va ridica biserica \u201eOborul Vechiu\u201d, disp\u0103rut\u0103 \u015fi ea ast\u0103zi.<\/p>\n
In final, c\u00e2nd capitala \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti se va intinde din nou, \u201eT\u00e2rgul de Afar\u0103\u201d se va muta, din porunca lui Vod\u0103 Mavrogheni din 1786, pe locul Halelor Obor de mai t\u00e2rziu.
\nAici va r\u0103m\u00e2ne definitiv, devenind cunoscut\u0103 ca \u201ePia\u0163a Obor\u201d din ziua de azi.
\nIn fine, cel de-al treilea t\u00e2rg, infiin\u0163at in Bucure\u015ftiul epocii feudale, a fost \u015fi cel care a avut via\u0163a cea mai scurt\u0103. Este vorba de \u201eT\u00e2rgul Cucului\u201d, la sud de Biserica \u201eSf\u00e2ntul Gheorghe \u2013 Nou\u201d, dincolo de Turnul B\u0103r\u0103\u0163iei de acum. Ineditul acestui t\u00e2rg este faptul c\u0103 apar\u0163inea exclusiv \u201enegustoreselor\u201d, \u201emu\u015fteriii\u201d fiind \u201ecu totul de parte b\u0103rb\u0103teasc\u0103\u201d. Aici se vindeau nu doar produse alimentare, cum am spune ast\u0103zi, ci \u015fi \u201ep\u00e2nzeturi, bibiluri muiere\u015fti, ori <<\u0163ucale>> de g\u0103tit\u201d.<\/p>\n
Dup\u0103 mai bine de un veac , pe seama acestui t\u00e2rg au ap\u0103rut tot soiul de \u201evorbe deocheate\u201d, ceea ce l-a determinat pe ultimul domnitor Mavrocordat s\u0103 dea un \u201enizam\u201d, adic\u0103 o \u201eordonan\u0163\u0103\u201d, din care cit\u0103m o fraz\u0103 c\u00e2t se poate de sugestiv\u0103 : \u201eT\u00e2rgul femeiesc ce se face totdeauna la T\u00e2rgul Cucului, cu teleleicile muieri, fie c\u0103 sunt \u0163ig\u0103nci au ba, s\u0103 se ridice de tot, fiind ali\u015fveri\u015ful (profitul) lor de pe urma bucatelor \u015fi podoabelor v\u00e2ndute, prilej de sminteal\u0103 pentru mu\u015fterii \u015fi stricare a moravurilor b\u0103rb\u0103te\u015fti\u201d.<\/p>\n
Retatar profesionist cu peste 1000 retete culinare profesionale destinate bucatarilor, scolilor de bucatari, celor care au afaceri in domeniul alimentatiei publice, dar si iubitorilor de gatit !<\/p>\n Singurul retetar profesionist din piata : „Retetele bunicului – Vol.1”<\/a><\/p>\n Pietele bucurestene de odinioara – Partea 1<\/a><\/p>\n![\"4\"](\"http:\/\/www.chefbuzu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/4.jpg\")
<\/a><\/p>\n