{"id":9176,"date":"2016-11-07T16:31:02","date_gmt":"2016-11-07T13:31:02","guid":{"rendered":"http:\/\/www.chefbuzu.com\/blog\/?p=9176"},"modified":"2016-11-07T16:35:37","modified_gmt":"2016-11-07T13:35:37","slug":"1840-1940-veacul-de-aur-al-restaurantelor-bucurestene-partea-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.chefbuzu.com\/blog\/2016\/11\/07\/1840-1940-veacul-de-aur-al-restaurantelor-bucurestene-partea-1\/","title":{"rendered":"1840-1940, veacul de aur al restaurantelor bucurestene. Partea 1."},"content":{"rendered":"

De\u015fi multi cercet\u0103tori \u015fi memoriali\u015fti au evocat cu diverse ocazii localurile bucure\u015ftene de alt\u0103dat\u0103, cunoscutul istoric Constantin C. Giurescu a fost singurul care a studiat sistematic localurile bucure\u015ftene din perioada 1840-1940, dedic\u00e2ndu-i un capitol aparte in lucrarea „Istoria Bucure\u015ftiului”.
\nCu toate c\u0103 in secolul al XVIII lea \u015fi chiar mai devreme, in capitala \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti au existat pivni\u0163e, crame sau hanuri in care, pe l\u00e2ng\u0103 b\u0103utur\u0103, se mai serveau uneori \u015fi m\u00e2nc\u0103ruri g\u0103tite, acele localuri publice nu pot fi considerate \u201erestaurante\u201d, in accep\u0163iunea modern\u0103 a termenului.
\nPe de alt\u0103 parte, aceast\u0103 perioad\u0103 denumit\u0103 \u015fi \u201eveacul de aur\u201d a cunoscut un declin dup\u0103 cel de-al doilea R\u0103zboi Mondial, odat\u0103 cu instalarea regimului comunist din Romania.
\nDup\u0103 perioada fanariot\u0103, care a durat circa un secol \u015fi jum\u0103tate, in \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 au aparut primele semne de europenizare, at\u00e2t din punct de vedere cultural \u015fi urbanistic, c\u00e2t \u015fi din punct de vedere vestimentar, culinar sau al \u201emoravurilor de societate\u201d.
\nRestaurantele, in sensul modern al termenului, au ap\u0103rut cam in acela\u015fi timp cu hotelurile, adic\u0103 in prima jum\u0103tate a secolului al XIX lea. Exist\u0103 doar o singur\u0103 men\u0163iune documentar\u0103 anterioar\u0103 acestei perioade, care pomene\u015fte de un local cu \u201especific vienez\u201d, ce apar\u0163inea unui negustor venit din Imperiul Habsburgic, pe numele lui Julius Bremmer, dar prea multe detalii nu se cunosc.
\nCe se \u015ftie cu certitudine este faptul c\u0103 restaurantul hotelului lui Donat Hugues, aflat in pia\u0163a fostului Teatru National de pe Calea Mogo\u015foaiei, se bucura pe la 1840, de o nespus\u0103 pre\u0163uire, mai ales datorit\u0103 buc\u0103t\u0103riei franceze, de cur\u00e2nd lansat\u0103 \u015fi in Bucure\u015ftiul perioadei respective.<\/p>\n

\"hotelul_hugues\"<\/a>
\nAcest amanunt documentar a fost \u015fi cel care l-a determinat pe Constantin C. Giurescu s\u0103 inceap\u0103 periodizarea istoric\u0103 a \u201eveacului de aur\u201d cu anul 1840, chiar dac\u0103 aceast\u0103 datare are mai mult o valoare istoric\u0103. Facem aceast\u0103 precizare, deoarece, la acea data, in capitala \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti existau deja c\u00e2teva \u201elocuri \u015fi localuri\u201d, dup\u0103 cum sus\u0163ine istoricul Ionescu-Gion.
\nUn asemenea \u201eloc\u201d ce putea fi numit cu indulgen\u0163\u0103 \u201erestaurant european\u201d, era intr-o margine a Ci\u015fmigiului de azi \u015fi se numea \u201eGr\u0103dina Procopoaiei\u201d, de\u015fi nu avea o firm\u0103 care s\u0103 indice aceast\u0103 denumire.
\nSala de mese de la Hanul lui Manuc \u2013 de exemplu \u2013 era un fel de \u201eosp\u0103t\u0103rie\u201d in care chelnerii ( in sensul modern al cuvantului !)\u00a0 erau inlocui\u0163i de \u201ehangi\u0163e\u201d care puteau accepta uneori, in locul banilor, chiar \u015fi \u201eplata in natur\u0103\u201d.
\nDe luat in calcul sunt \u015fi desenele italianului Domenico Prezziosi, care \u015fi-a petrecut c\u00e2\u0163iva ani in \u201et\u00e2rgul Bucurescilor\u201d, desene ce inf\u0103\u0163i\u015fau imagini inedite din unele pie\u0163e, in care se v\u0103d \u201emu\u015fterii\u201d ce stau la mese amestecate printre tarabe.
\nPrin compara\u0163ie cu aceste realit\u0103\u0163i autohtone, putem intelege de ce restaurantul hotelului lui Donat Hugues reprezenta o veritabil\u0103 premier\u0103 european\u0103 in 1840.<\/p>\n

\"hanul-lui-manuc-1840\"<\/a>
\nO parte din boierimea rom\u00e2n\u0103 mai pu\u0163in umblat\u0103 prin str\u0103in\u0103tate, descoperea in acel restaurant, pentru prima oar\u0103, faptul ca \u2013 de exemplu \u2013 iepurele f\u0103cut la cuptor este mai gustos dac\u0103 buc\u0103tarul l-a gatit in sos de vin ro\u015fu, ca \u015fi multe alte soiuri de mancare despre care nu \u015ftiuser\u0103 aproape nimic p\u00e2n\u0103 la acea dat\u0103.
\nA\u015fadar putem concluziona c\u0103 \u201eveacul de aur\u201d al restaurantelor bucure\u015ftene a debutat, de fapt, cu o schimbare a mentalit\u0103\u0163ii gastronomice !<\/p>\n

Retetele propuse de noi, din singurul retetar profesionist, cu peste 1.000 de retete profesionale, structurate pe 10 si 100 de portii, cu gramajul per portie, dar si cu valorile nutritive si energetice pentru o portie : „RETETELE BUNICULUI – Vol.1”<\/a> :<\/p>\n